Esti aici
Prima pagina > Motivational > DESPRE FLOAREA VIETII

DESPRE FLOAREA VIETII

DESPRE FLOAREA VIETII…..   IMG_9347

30-35 de ani,varsta la care ajungi sa te cunosti pe tine,varsta intrebarilor si redescoperirilor.
Si…vad in jur si in interior ca, este varsta la care toate frustrarile,ranile,neimplinirile din copilarie si adolescenta isi fac loc la exterior si se confrunta cu eu-ul nostru.
Este greu sa recunosti in primul rand fata de tine aceste lucruri,apoi in mod public,dar recunoasterea determina continuarea luptei interioare,atingerea echilibrului,impacarea cu sine.
Vad in jur multe vieti ,casatorii,familii care exista pentru ca „asa trebuie”,”de dragul copiilor”, de „ce va spune lumea”, „pentru ca am peste 30 si sa nu fiu singur/singura”,vad multe suflete goale care tanjesc dupa lucrurile pe care au visat sa le faca la aceasta varsta,dupa proiectele la care au renuntat,dupa cariera care au ratat-o pentru ca au fost obligati/orientati sa faca „x” faculate ca sa fie „oameni in rand cu societatea”.De cate ori ne oprim din drumul lui”asa trebuie” si stam de vorba cu sinele nostru?
De cate ori te-ai intrebat daca „esti fericit/a?” chiar daca raspunsul adevarat ar socat,ar durea,ar destrama familia?De cate ori avem curajul sa spunem „nu” si sa ne simtim confortabil,fara acea vina ca vor suferi ceilalti daca nu le facem pe plac?De cate ori am avut curaj sa ne gandim la noi???
De cate ori tu ca mama ai uitat sa fii femeie?De cate ori tu ca mama te-ai simtiti vinovata sa fii iar femeie?De cate ori ai tanjit sa mergi in club,la salon sau pur si simplu sa te plimbi in parc si sa visezi tu cu tine?
De cate ori te-ai uitat la sotul tau ca la un barbat pe care il vrei,nu ca un partener de viata?
De cate ori tu ca sot,ca tata ai uitat sa mergi la o bere cu prietenii?De cate ori cu ca tata ai lasat grijile la o parte si poavara de „stalp al familiei?De cate ori te-ai uitat la ea ca la o femeie pe care o vrei,pe care vrei sa o recuceresti?
De cate ori cand noi,cuplul adunam frustrari,avem curajul de a vorbi despre ele deschis,privindu-ne cu dragoste si respect in ochi?
De cate ori te-ai gandit sa te resemnezi,pentru ca „asta este,asa e viata,acum rebuie sa trag pentru familie?
De cate ori te-ai gandit ca poate fericirea trebuie muncita,ca poate o familie inseamna,cearta,neintelegeri,momente frumoase,durere,frustrari,dar comunicare,ambitie,dorinta de a lupta,egoism,dar si daruire?
Vad atatea destramari in jur,si stiu ca muuulti,majoritatea trecem prin acest prag,mai ales la 10-12-15 ani de casatorie.Stui ca muuulti etalam o fatada de „familie perfecta” pentru rude,prieteni,facebook,job si pentru tipele/tipii care stau la coada pentru a ne „vana” partenerul cand e pe liber:).
Nimeni nu a spus ca va fi usor,nimeni nu ne garanteaza fericirea!
Atunci cum stii ca merita toate lacrimile varsate casnicia ta,familia ta?
Eu ,de exemplu ma intreb:” oare ,daca intr-o zi nu i-as mai simti mirosul,as putea respira?”….Si atunci stiu ca MERITA!
Dar niciodata nu vei stii daca si el/ea isi pune aceeasi intrebare!
Sunt lucruri pe care le simtim,le stim in sufletul nostru!
Si atunci STII ca MERITA sa lupti!Nu pentru ca ASA TREBUIE,ASA SPUNE MAMA,ASA E FRUMOS sau AVEM UN COPIL,cum sa ma gandesc la divort???
Vei stii ca merita pentru ca tu esti fericit/fericita!
Si daca amandoi aveti in interior acelasi raspuns,inseamna ca merita toate frustrarile,toate lacrimile,toate zambetele,toate noptile nedormite,tot….
Multi abandoneaza din lipsa de comunicare,din presiune sociala,din orgoliu sau ambitie!Si…cu altul/alta ce vei face?Dupa urmatorii 10 ani vei fi in acelasi punct?Vei reincepe de fiecare data noi relatii doar pentru frumosul gust al inceputului?este in firea omului sa se teama de durere,de esec,de nefericire.Trebuie sa invatam sa luptam,in primul rand cu noi insise,apoi cu „programarea” facuta in copilarie.
Daca nu aveti acelasi raspuns???Nu s-a terminat lumea!IUBIREA este libera!Nu vom fi niciodata ai celuilalt,vom fi doar ai nostri!Nimeni nu iti garanteaza ca maine nu s-a terminat!Iubirea cu frica,de obligatie,nu este iubire!
CE exemplu veti da copilului vostru?exemplul unei mame care s-a resemnat,ca oricum „barbatii nu vor intelege niciodata femeile”,exemplu unui tata care abia asteapta sa plece de acasa la o bere,sa scape „de cicalitoarea asta de nevasta-mea”?Ce va invatat copilul vostru despre fericire?Va invata ca trebuie sa urmeze regulile sau ca trebuie sa isi urmeze sufletul?
FERICIREA CHIAR EXISTA!!!DAR NU ESTE GRATIS!!!
Fericirea este muncita si de EL si de EA!
Fa pace cu tine,si atunci il/o vei ajuta si pe cel de langa.
Eu am luptat mult pentru pacea mea,si este atat de bine….Este atat de bine sa o recunosc,atat de eliberator sa stiu ca tot ce conteaza este ce simt eu!
Este bine sa fii egoist(la o limita normala),sa faci ce te face fericit,e bine sa te intrebi,e bine sa raspunzi sincer!
Viata este plina de intrebari,si raspunsurile nu sunt la finalul cartii,nu putem copia raspunsurile de la altii sau din alta carte.
Viata nu are nici o garantia a fericirii,decat TU!
MERITA?Eu acum pot spune ca DA!
Nu stiu daca maine va mai merita!
Dar faptul ca il iubesc si il cunosc,imi da puterea sa cred ca si el va face ca si maine sa merite!

Am fost onorata sa imi fie publicat articolul si pe siteul psihoterapeutei care m-a ajutat sa ma regasesc Ursula Yvonne Sandner http://www.ursula-sandner.com/despre-floarea-vietii

Anca RADU-BASARAB
17.06.2015

Share Button
Anca
Sunt un om. Sunt o femeie. Sunt o sotie. Sunt o mama. Sunt o artista. Am inceput sa exist abia acum, la 35 de ani, sa fiu constienta de mine,de trairile mele,de ce imi doresc, de ceea ce pot. Sunt o forta nemarginita in a face ceea ce imi doresc si ce imi place. Sunt un val puternic care sare peste pietre sau le rodeaza pe cele brute care ii stau in cale. Sunt un vulcan cu pasiune pentru viata si frumos.
http://www.ancaradubasarab.ro

Lasă un răspuns

Top