Esti aici
Prima pagina > Motivational > FEMEIA – un accesoriu la moda ?

FEMEIA – un accesoriu la moda ?

Fac ce fac si tot la feminitate, femei si rostul femeii ajung zilele acestea….

Pentru mine retelele de socializare , cu anumite grupruri sunt locuri in care invat foarte multe despre oameni, in care ma incarc energetic sau cu informatii si ma ajuta sa evoluez.

Citeam un coment la o postare,  in care un domn sustine ca femeile din ziua de astazi nu mai stiu sa fie smerite si sa asculte de barbat si ca isi dau aere de egalitate, in loc sa fie cu frica de Dumnezeu si sa isi vada locul lor  si ca barbatul trebuie sa fie dur, darz si puternic, iar femeia sa isi vada cumva nivelul ei.

Ma intreb eu oare care este locul femeiii  care este rolul femeii ?

Cine hotaraste aceste lucruri? Trebuie si de ce ar trebui sa hotarasca altcineva pentru femei?

De la discutiile gen barfe din autobuz despre mamica aia care umbla „despuiata”(avea o rochita de vara surta decent) pana la alta femeie care sta cu unul dar nu este maritata, pana la rusinea si netrebnicia de a iti pastra numele de familie tu, ca femeie, ca, doara, conform acestor credinte, odata maritata tu te predai sotului, renunti la nume, devi nevasta, apoi mama si pana la bunica care te ia la rost cand mergi cu prietenele in oras ” dar ce iti trebuie tie sa iesi la cafea in loc sa stai cu copilul, ai copil, gata viata”.

Imi amintesc un concediu in afara tarii in care proprietarul hotelului vorbea despre sotia lui ca nu este partenera, ci ca un accesoriu, ca o anexa si mi se parea ciudat, nu intelegeam atunci ce vrea sa spuna.Bineinteles acest domn era unul darz, puternic, hotarat in fata caruia nici fetita , nici sotia nu clinteau…o ordine absoluta si reguli nescrise care faceau ca acea familie sa functioneze cu el in rolul de conducator ….de fericire nu stiu daca era vorba sau se aducea in discutie, important este ca functiona….

Chiar si mie mi s-a tinut de catre persoane apropiate prelegere despre faptul ca acum daca am decis sa ma marit, trebuia sa stiu ca las orice in urma si merg pe calea aleasa de barbat si il sustin orice ar fi si las numele si orgoliul  meu sa imi indeplinesc menirea de femeie….hm…MENIREA DE FEMEIE…..

Oare avem menirea de a deveni un ACCESORIU?

Este interesant sa vezi cum oameni diferiti cred diferit, cum exista barbati pentru care femeia este o creatura care trebuie sa isi ofere frumusetea in anii cat aceasta exista, apoi pantecele pentru procreerea familiei si cam atat.

Am avut ocazia sa aud si discutii in care se spunea ca menirea femeii pe lume este cea a creari fericirii familiei ei. Ea se sacrifica si face tot ce ii sta in putere pentru ca sotul si copiii sa fie fericiti, si prin asta ar trebui sa isi gaseasca si ea fericirea….Si nu este incredibil, din pacate este extrem de real.Ne uitam in jur si vedem multe femei care s-au sacrificat si care se sustin a fi implinite.

Atunci ma intreb daca femeia este folosita doar pentru fericirea altora, ea cum exista? Cum ar putea o fiinta umana sa nu aiba dorinte, visuri ?

Oare menirea femeii pe lume este sa fie doar folosita, sa nu aiba propria valoare in proprii ochi, propria identitate, prorpiile dorinte, crezuri si realizari?

Mai dureros este ca majoritatea dintre noi femeile am fost , la randul nostru crescute de femei care au trait cu o astfel de educatie, in care menirea femeii este de a fi mereu in spatele barbatului, smerita si ascultatoare, mereu la-ndemana pentru intrebuintare spre fericirea acestuia.

Chiar ma amuzam zilele trecute cu un vechi manula care circula de facebook in care femeile erau invatate cum sa fie sotii ascultatoare: sa nu vorbeasca la masa cand el mananca, sa ii puna mancarea nici prea calda, nici prea rece, sa nu il intrebe unde a fost ..etc. Deci barbatul el, ca fiinta suprema avea muuulte nevoi, pe care femeia, nestiutoare trebuia sa invete sa le intampine , pentru ca doar asa, ar putea si ea, sarmana sa aiba parte de fericirea lui….Triste vremuri, triste vieti…

De ce a fost femeia ingropata atat de mult? Cui ii era frica de femei ? Barbatilor care nu isi puteau infrana dorintele? Femeia sa mearga acoperita sa nu provoace….Dar barbatul daca este rational nu isi poate controla pornirile? Doar femeia trebuie sa aiba grija sa nu provoace, cand reactiile provocate apartin barbatului care el ar trebui sa fie responsabil de propiile trairi, nu , mai ales in vremurile in care el este stapan, si dur, si darz….

Si daca vreodata in viata aceste femei au avut vreo tresarire de a dori altceva, de a isi dori fericirea, de a se inbreba cine sunt, nu au ales decat sa se resemneze si sa se arunce cu totul in bratul partenerului, sa isi doneze existenta si fericirea prorpiei familii. De cate ori nu ne-am auzit bunicile, mamele „eh, asta e viata, ce sa mai facia cum, lasa bine ca nu te bate” sau ” asa sunt barbatii, nu trebuie noi sa raspundem, noi sa facem mancare, sa ingrijim casa si copiii si daca el e fericit, sunt si eu fericita”. Serios??? Da, serios, sunt convinsa ca exista muuulte femei care au renuntat la fericirea adevarata si au ales-o pe asta in care daca lui i se fac toate poftele si e fericit este si ea fericita ca s-a daruit.

Este frumos in cuplu si in familie sa ne daruim unul celuilalt ce avem mai bun, dar sa ne abandoman in mainile partenerului pana a ne anula propria existenta…asta nu cred ca poate fi fericire adevarata….

Si mergand pe firul acesta al cuplului ajungem si la egalitatea intre sexe…. pe bune? Niciodata nu va fi egalitate intre sexe asa cum nici intre oameni. Nu suntem toate blonde cu un corp bestial , botox si silicoane ca sa fim egale intre noi, si nici ei nu au toti patratele. Femeie si barbatul sunt doua fiinte unice si complexe in felul lor care se intalnesc si daca se iubesc decid sa imparta acelasi drum.

Sa te abandonezi sotului dupa casatorie inseamna sa anulezi orice ai putea sau ce esti tu , dar si sa ii dai lui o povara, poate pentru unii prea grea de dus.

Imi place sa cred ca suntem multi dintre noi atat de evoluati incat barbatilor le place sa aiba langa ei sotii interesante, implinite, hotarate care sa ii atraga cu inteligenmta, imaginatia si siguranta lor…Bineinteles ca ma refer doar la barbatii care inteleg asta, nu la cei pentru care o astfel de femeie reprezinta un pericol si trebuie pusa la punct…

„Femeia iti succeste mintile” stiti cu totii vorba, nu?…eh…daa stai sa studiezi iti dai seama pentru ca instinctul de vanatoare al masculilor era si este foarte puternic si probabil de mult nu existau instrumente mentale necesare pentru a fi controlat rational.

Acum insa suntem specii evoluate, nu… si noi femeile, si ei barbatii? Si suntem atat de frumosi noi toti ca fiinte, cum am putea sa consideram ca unul este mai asa sau mai altfel sau sa ne luptam pentru o egalitate paradoxala, cand sunt atat de frumosi in diferentele noastre.Daca am reusi sa ne vedem cu adevarat poate si relatiile noastre ar fi altele…

Asadar, femeia timpurilor de azi a devenit un accesoriu greu sau usor de purtat? Interesant, nu? Depinde din ce punct de vedere privim lucrurile? Pentru ca ..pana la urma toti avem dreptate in felul nostru…doar privim adevarul diferit.

Daca este sa vorbim insa de supunere, cred ca asta este o notiune depasita pentru vremea in care traim , pentru mintile si sufletele celor care citesc.

Intr-o familile cu oameni realisti si rationali nu de supunere este vorba, ci de a intelege sa fie mereu cat de bun poti pentru celalat…Ca omul se naste si cu binele si cu raul in el si depinde doar de om sa stie ce alimenteaza mai mult.Nu sunt femeile mai slabe de minte sau mai desfranate…ca atunci de ce nu ar fi barbatii care spun asta mai stapani si netematori de femeie?

Dar, din pacate exista inca multe cupluri in care sotia este „a lui” si astfel el decide viata si fericirea ei….

Asa ca zic eu, o iubitoare de bijuterii si arta, ca femeia pe care eu o stiu este un accesoriu ce nu se potriveste oricum, femeia asta pe care o stiu eu..care paseste mandra, care poate fi si partenera si nevasta si mama sa isi indeplineasca si visurile, sa daruiasca din fericirea ei si familiei.

Si la fel ca si la haine , asa cum ele atrag pe cei care sa le imbrace si doar acei oameni potriviti le dau valoare,   fiecare persoana poate purta doar anumite sau un anumit accesoriu…si fiecare primim ceea ce atragem.

O femeie este un accesoriu purtata doar de un barbat adevarat?…Si aici la ce inseamna barbat adevarat va fi o alta poveste:) o poveste pe care fiecare femeie ar trebui sa inteleaga ca are  dreptul sa o aleaga.

Tu, femeie, ce fel de accesoriu esti?

 

 

Share Button
Anca
Sunt un om. Sunt o femeie. Sunt o sotie. Sunt o mama. Sunt o artista. Am inceput sa exist abia acum, la 35 de ani, sa fiu constienta de mine,de trairile mele,de ce imi doresc, de ceea ce pot. Sunt o forta nemarginita in a face ceea ce imi doresc si ce imi place. Sunt un val puternic care sare peste pietre sau le rodeaza pe cele brute care ii stau in cale. Sunt un vulcan cu pasiune pentru viata si frumos.
http://www.ancaradubasarab.ro

Lasă un răspuns

Top