Esti aici
Prima pagina > Proiecte > CURSURI/SEMINARII/TRAININGURI > Care este scopul existentei tale pe pamant?

Care este scopul existentei tale pe pamant?

20160423_135702Pentru ca inca nu am carnet de conducere si recunosc ca nu am facut nimic practic in acest sens, merg foarte mult de jos si cu firobuzul, ultima varianta o aleg doar daca nu am timp sau vremea ploioasa sau frigul mi-ar pune sanatatea putin in repaos.

Mersul cu mijloacele de transport in comun si mersul pe jos imi ofera beneficii nu numai pe ideea”mersul pe jos face piciorul frumos” , ci imi si bucura sufletul, imi limpezeste mintea si mi-o umple cu imagini frumoase, cu oameni interesanti, cu discutiile pe care le aud si din care extrag lucruri care imi pot fi de folos.

Una dintre conversatiile care mi-a ramas in memorie este in tabloul urmator:

Doua doamne apropiate de varsta de 60-65 de ani, imbracate cu paltoane crem, cu parul tuns scurt, in linia clasica a „tunsorii de pensionare”, si cu plasele de cumparaturi din material textil cu fond negru si floricele mici in culori pastel, plase, probabil cusute de o alta batranica, stau una langa cealalta la geamul firobuzului si isi umplu timpul calatoriei lor cu conversatii comune.Vocile pitigaiate, rasul ce se doreste a fi remarcat din multime mi-au atras atentia.Una dintre doamne ii spune celeilalte : da, draga si uite, a trecut viata, eu m-am maritat la 16 ani, am facut un copil, la 35 am fost deja bunica , acuma cresc nepotii, am iesit la pensie si acuma am 60 si gata, s-a terminat viata, astept moartea.” O poveste despre cum un om, o femeie isi traieste viata, despre cum ea, desi vie, vorbeste de viata ca si cum ar fi deja moarta, o poveste care este a majoritatii dintre oameni….din pacate.

Firobuzul este locul in care oameni de diferite varste, culori, culturi, pregatiri sociale, diferite caractere merg impreuna.Este locul unde povesti de viata atat de diferite au acelasi drum si acelasi scop…acela de a ajunge la destinatie.Fiecare coboara in alta statie si fiecare isi continua drumul in alta directie,doar modul in care privim oamenii si lucrurile si intamplarile din firobuz difera..daca ar fi sa intrebam 10 oameni din acest firobuz ce parere au despre geanta doamnei x sau gestul domnului y, am aveam probabil 10 pareri diferite.Asa este si in viata, modul in care noi percepem lucrurile este diferit.

La fel ca si in firobuz, in viata avem cu totii un traseu comun: ne nastem, traim- aici un traseu general, dar cu exceptii este valabil pentru majoritatea: avem un job, ne casatorim, avem un copil, o masina, un catel,devenim bunici daca este cazul,ne pensinonam si asteptam sa murim.

Tot la fel ca si in firobuz unii dintre noi coboara la prima statie, altii la a doua, altii la ultima, diferenta poate fi ca cei care coboara la ultima stau mai mult timp impreuna cu ceilalti calatori si ii pot vedea mai bine, observa mai bine si pot auzi mai multe povesti.

Cu totii coboram la un moment dat din firobuz si ne continuam drumul spre destinatie , la fel, si in viata ne continuam drumul spre undeva…spre un loc, un lucru, un acel ceva pe care insa unii nu il stim…

Cati dintre noi stim care este destinatia calatoriei noastre? Cati stim care este scopul existentei noastre pe pamant?

M-am gandit, din ziua in care am auzit povestea doamnei din firobuz , foarte intens  la aceasta intrebare „care este scopul existentei mele pe pamant” si am gasit raspunsul meu .Eu vreau sa fiu un om care aprinde lumina si tine becurile aprinse…

Si pentru ca acesta este scopul meu in viata primul pas a fost sa fac ceva. Am participat cu ONG-ul nostru LIVE YOUR DREAM la marele eveniment timisorean TIMOTION din 23 aprilie 2016, Parcul Rozelor si am provocat oamenii sa ne raspunda la intrebarea „Care este scopul existentei tale pe pamant?”

Majoritatea mi-a raspuns „nu, multumesc” ,momente in care eu ramaneam cu sentimentul ca nici macar nu au auzit intrebarea…Altii mi-au raspuns „oh, grea intrebare”..ceea ce pentru mine a fost un semn bun, deoarece ei au constientizat ca nu s-au gandit poate, pana acum la un raspuns, si alte cateva raspunsuri cu iz de veselie ” lasati-ma, azi e zi de relaxare”, „azi e sambata, doar ne plimbam”, „multumesc,  ma intorc mai tarziu”…La ultimele dintre aceste raspunsuri  am indraznit sa le spun unora dintre ei  „si astazi nu traiti?, astazi sunteti morti ?”, altora „va indemn sa va ganditi si acasa”

Am apreciat fiecare feedback, fiecare privire incruntata, fiecare strambatura, fiecare fata speriata, fiecare zambet, chiar si ironic, dar mai ales fiecare suflet care mi-a scris si afisat raspunsul pe panoul de la standul ong-ului nostru.

In cele 10 ore jumatate pe care eu le-am trait in Parcul Rozelor (10-20.30) au trecut pe langa mine multi oameni atat de diferiti si am interactionat cu cativa dintre ei.Am remarcat doi baieti tineri intre 25-30 ani care la prima mea impresie mi-au parut nu atat de seriosi si prima secunda am ezitat sa ii abordez, dar stergandu-mi acest gand si conectandu-ma la instinctul meu am mers la ei si cu indrazneala i-am intrebat „baieti, as vrea sa va intreb care este scopul existentei voastre pe pamant si daca stiti raspunsul va rog sa il scrieti pe un bilet si sa il puneti pe panoul nostru”. Am fost atat de surprina de reactia lor…fara sa ezite, fara sa gandeasca prea mult au luat un bilet si au scris ” sa evoluez si sa respect”, si celalalt ” sa evoluez si sa invat cat mai multe in viata”. Le-am spus ca sunt onorata sa ii cunosc , iar ei mi-au multumit de intrebare…Am invatat inca o lectie, aceea ca vechile mele setari care se activeaza uneori trebuie „bine dresate”, pentru ca una din vechile setari era sa judecam oamenii si sa le  punem  eticheta in functie  de cum sunt imbracati, de mersul pe care il au, de fata nebarberita ,de pantofii ieftini sau scumpi…

Si mai am doua povesti frumoase  din care nu as putea spune care este mai frumoasa decat cealalta.O doamna, mama a unui baiat in jur de 12-13 ani mi-a scris  ca raspuns „sa aflu motivul existentei mele in acest context al vietii”, iar o domnisoara de 21 de ani „sa fiu un om a carui poveste merita ascultata”…Waw,nu?

Iar cel mai frumos a fost cand multumindu-i pentru feedback mamei si declarandu-ma incantata de raspunsul ei, baiatul acesteia mi-a spus , foarte mandru „asta e mama mea” cu acent pe „mea”…ce frumos, nu?Asta este si una din dorintele mele..sa fiu un exemplu bun pentru copilul meu in trecerea mea pe pamant si sa o pot ajuta sa vada singura sensul existentei ei.

Dragi oameni va las sa va delectati in linkul de mai jos cu panoul raspunsurilor primite si va provoc sa imi scrieti in comenturile voastre pe blog raspunsul vostru la intrebarea „care este sensul existentei tale pe pamant?”Panoul cu raspunsuri : https://www.facebook.com/media/set/?set=a.230890503941083.1073741845.203912683305532&type=3

 

 

Share Button
Anca
Sunt un om. Sunt o femeie. Sunt o sotie. Sunt o mama. Sunt o artista. Am inceput sa exist abia acum, la 35 de ani, sa fiu constienta de mine,de trairile mele,de ce imi doresc, de ceea ce pot. Sunt o forta nemarginita in a face ceea ce imi doresc si ce imi place. Sunt un val puternic care sare peste pietre sau le rodeaza pe cele brute care ii stau in cale. Sunt un vulcan cu pasiune pentru viata si frumos.
http://www.ancaradubasarab.ro

2 thoughts on “Care este scopul existentei tale pe pamant?

  1. Eu vreau sa fiu o mama buna pt copii mei si sai pot ajuta sa își îndeplinească fiecare vis ,sa poată visa liber si sa ajungă cea ce le place fara constrângeri,vreau sa fiu o mama buna dar si o prietena buna,pt ca visurile mele au eșuat la timpul lor chiar daca sant o mama tânără nu am avut curajul necesar sa fac ce trebuia

    1. Multumesc Ramona pentru raspunsul tau.As vrea sa te intreb : de ce este tarziu? atata timp cat traiesti, si ,mai ales esti tanara nu este logic sa fie tarziu si tu pentru tine ce scop ai in viata,nu pentru copiii tau.

Lasă un răspuns

Top